De cand nu am mai scris pe blog am devenit studenta. Avand niste parinti foarte foarte ok care mi-au dat mai mereu voie sa fac mai tot ce imi doresc,plecatul la facultate in alt oras pt mine nu a fost chiar o evadare. A fost mai mult o desprindere de casa si o avalansa de responsabilitati. Saptamana asta am facut prima nebunie din viata mea de studenta. Am fugit la Bucuresti.Bineinteles ca ai mei nu au stiut nimic. Trupa mea de suflet,
Trooper ,a avut concertul de lansare al noului album,numit Voodoo. Prin intermediul acestei trupe am reusit sa leg niste prietenii cu niste oameni minunati. Stiind de aceasta lansare de ceva timp m-am hotarat(oarecum influientat si de grupuletul nostru de troopererasi) sa strang bani sa merg si eu. Bun,dupa ce decizia a fost luata s-au impartit sarcinile: Andreea trebuia sa se ocupe de procurarea biletului si de asteptarea mea in gara iar Marius trebuia sa imi caute cazare. Eu trebuia doar sa ma prezint la locul cu pricina. Buun,fiecare si-a facut treaba,am rezolvat si de bilet si de cazare si de tot.Nu are rost sa mai lungesc discutia . Pe 8 decembrie la ora 5:55 ma aflam in tren,un accelerat cu destinatia Bucuresti Nord. La 13:20,dupa 7 ore si ceva eram in Gara de nord. Totul frumos,mergem la Curtea berarilor,stam uitate acolo cateva ore,ne simtim bine,povestim...etc.
Undeva in jurul orei 18:30 ne pornim spre Silver Church,locul unde urma sa aiba loc marele eveniment. Totul urma sa inceapa pe la ora 22:00.Trecem peste detalii si ajungem la momentul concertului. Daca ma pune cineva sa descriu cum a fost nu imi gasesc cuvintele. A fost ireal ce s-a intamplat acolo.Masti,o vrajitoare uriasa,flacari,artificii,atmosfera facuta de public,energia emanata de membrii trupei si mai ales muzica...m-au lasat fara cuvinte.Nu as putea sa omit acea prezentare a istoriei rock si nici prezenta celor doi invitati speciali: Eugen Mihaescu respectiv Gabi Nicolau. Playlistul a continut 28 de melodii marea majoritate alese in urma raspunsurilor date de fanii trupei la sondajele facute de Alin Dinca aka Coiot pe Facebook. Spre finalul concertului baietii ne-au surprins,(iar)cu un moment acustic.Atat Balaurul cat si Laurentiu au renuntat la electrice in favoarea chitarelor acustice.A fost ceva cu adevarat special.Tot concertul a fost special,a fost un spectacol.Desi a tinut foarte mult(28 de melodii +interventiile dintre ele necesita timp) publicul inca ar mai fi dorit sa ii vada pe baieti facand ce stiu ei mai bine.Ahhh,era sa uit de bannerul facut de Julik.Spre finalul melodiei "Amintiri" noi,grupul,am ridicat un banner facut de Julik,pe care scria "Trooper forever and a day".Reactia avuta de Alin la vederea acestuia a facut mai mult decat 1000 de cuvinte,iar pe noi asta ne-a bucurat enorm. Si cum un lucru bun nu tine mult,s-a terminat si acest concert iar fiecare s-a indreptat spre casuta lui.Eu trebuia sa merg cu Marius la o prietena dar am aflat in ultimul moment ca treburile s-au schimbat.Acea prietena nu a mai putut sa ne ofere gazduire asa ca Marius a apelat la ajutorul altuiva.Tot raul spre bine.Am mai cunoscut doua persoane foarte de treaba cu care sper sa tin legatura si care sper sa se tina de cuvant si sa imi faca in viitor o vizita in Iasi. Doua zile in Bucuresti au trecut foarte repede si a trebuit sa ma intorc acasa.La 16:10 eram deja in tren spre Iasi dar cu gandul inca la experienta traita .Tot drumul ma gandeam nu cumva sa ma sune mama pt ca nu as fi stiut cum sa motivez zgomotul facut de tren Norocul meu a fost ca a sunat cand eram la Tecuci,unde trenul stationeaza in jur de 10 minute,pt a schimba locomotiva.De precizat ca nu eram singura in compartiment si atunci se mai auzeau si alte voci pe langa mine.In momentul in care a pornit trenul i-am spus mamei ca mai vorbim iar ea crezand ca sunt in camin,in camera si am musafiri m-a lasat :)). Am avut un noroc chior si de data asta.Tarziu,pe la 23:30 am ajuns in Iasi si cand ma gandeam ca aventura s-a terminat am avut parte de o alta surpriza.Un taximetrist beat turta care mergea cu 80-90 km/h prin oras si trecea pe rosu la toate semafoarele.Inca nu imi dau seama cum a reusit sa mearga asa.Important e ca am ajuns intreaga in camin:)))
Cam asta a fost toata nebunia cu concertul,cu prietenii si cu fugitul meu in Bucuresti. Si desi a fost destul de obositor si costisitor,nu regret nicio secunda ca am facut asta,ba mai mult,daca mi s-ar oferi sansa sa repet exprienta, as repeta-o fara nicio ezitare.